Verdictul IIHS: nu orice asistent „inteligent” pentru șofer face mașina mai sigură
D.Novikov
Conform IIHS, frânarea automată de urgență reduce coliziunile din spate cu 50%, în timp ce pilotul automat adaptiv și centrarea pe bandă nu aduc beneficii clare.
Mașinile moderne sunt încărcate cu asistenți „inteligenți”, dar nu toți sunt la fel de utili. Cercetătorii de la IIHS din Virginia au pus lucrurile la punct: unele sisteme chiar reduc numărul de accidente, altele creează doar o iluzie periculoasă de control.
Cel mai clar câștig vine din frânarea automată de urgență cuplată cu avertizarea de coliziune frontală. Conform datelor IIHS, aceste sisteme reduc coliziunile din spate cu 50%. Și ajutoarele mai simple își fac treaba: avertizarea de părăsire a benzii și monitorizarea unghiului mort îi protejează și pe șoferi, și pe pietoni. Ele nu încearcă să conducă în locul omului — doar îi semnalează la timp ce a ratat sau unde a greșit.
Problemele încep la nivelul următor, când mașina preia mai mult: pilot automat adaptiv, centrare pe bandă, conducere semiautomatizată pe autostradă.

Jessica Jermakian, vicepreședinte senior pentru cercetarea vehiculelor la IIHS, o spune direct: „Există o zonă gri când trecem la niveluri mai înalte de asistență, cum ar fi pilotul automat adaptiv și tehnologia de centrare pe bandă”. Potrivit ei, datele IIHS „nu arată niciun beneficiu din acest tip de tehnologie” — iar tocmai cu aceste sisteme șoferii se distrag mai des și se ocupă cu treburi secundare.
Este o concluzie incomodă pentru piață. Ecran mare, cât mai puține butoane fizice și un asistent care virează singur arată a progres. Dar dacă șoferul începe să răsfoiască meniuri, să caute setări sau pur și simplu se uită mai puțin la drum, câștigul de siguranță dispare repede. De aceea IIHS mizează pe sistemele de monitorizare a șoferului: camere și algoritmi care verifică dacă omul de la volan se uită înainte și nu adoarme.
Pasul următor este detectarea stării de ebrietate sau a oboselii șoferului. În SUA există deja o lege care obligă instalarea unor astfel de tehnologii pe mașinile noi până în 2027, dar o soluție gata de producție nu există încă. În raportul său către Congres, NHTSA a recunoscut că sisteme pasive de bord care să măsoare fiabil alcoolul din sânge sau din respirație nu există astăzi, iar alte abordări cu senzori nu sunt încă mature pentru producția de masă.
IIHS vrea să însprăbească cerințele de siguranță și să răsplătească tehnologiile care depistează semnele de ebrietate sau de condus periculos. Institutul se uită și la limitatoarele inteligente de viteză: două treimi din mașinile de an-model 2025 testate de IIHS arată deja limita de viteză îngă vitezometru.
Pentru cumpărător concluzia e simplă: a alege o mașină doar fiindcă „are pilot automat” e riscant. Mai bine să verifici dacă are o frânare automată de urgență bună, monitorizarea unghiului mort, avertizarea de părăsire a benzii și o supraveghere serioasă a atenției. Conducerea semiautomatizată pe autostradă e comodă, dar nu înlocuiește șoferul — uneori doar îl face mai puțin concentrat.
Cel mai util sistem de siguranță nu este cel care promite să conducă în locul tău, ci cel care nu te lasă să uiți că tu ești încă la volan.